O tură prin Italia

23 Decembrie 2011

Se apropie sărbătorile de iarnă. Şi ce loc mai bun de făcut cumpărături şi luat cadouri decât Italia?

Este a doua oară când vizitez Italia. Data trecută am plecat spre ea din Germania, acum plec din Danemarca. Mă duc în aeroport, la automatul de bilete. Bag codul de rezervare şi înainte de a-mi printa biletul sunt întrebat ce loc vreau să-mi aleg. În caz că nu îmi aleg, Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Nu am mai scris de mult timp… Acum îmi e şi mai greu, pentru că o fac cu o singură mână. De aia am făcut o filmare şi-am povestit acolo tot cum s-a-ntâmplat.

Dar dacă n-am mai scris nu înseamnă că m-am liniştit. Sau că nu am fost prin cele mai mişto locuri din viaţa mea, sau că într-una din zile m-am hotărât să mă mut din Aalborg şi mi-am luat toate bagajele de-acolo chiar în aceeaşi seară…

Citește restul acestei intrări »

Paris, Paris

22 Septembrie 2011

Şi uite că-ntr-o bună zi îmi vine cheful de plimbare. Unde oare, unde oare? Hai la Paris, unde-s fete ca-n vis!

Iau biletul de avion imediat. Zborul e din Aalborg în Amsterdam şi din Amsterdam în Paris. Ce poate fi mai mişto?

Citește restul acestei intrări »

COPENHAGA / CHRISTIANIA

11 Iulie 2011

E joi după-amiază. Gata prima săptămână de lucru! Ne suim în maşină şi plecăm înapoi la Aalborg, unde o să stăm până duminică seară. Imediat ce ajungem facem vorbele să plecăm la Copenhaga. COPENHAGA!!! Îmi doream aşa ceva de când eram mic!

Citește restul acestei intrări »

Începe!

5 Iulie 2011

E sâmbătă dimineaţă. Mă trezeşte un mesaj de la şeful pe care l-am avut anul trecut; mă-ntreabă dacă vreau să-ncep de azi. Îi răspund imediat că da!

Vorbisem cu el de când am ajuns. Vorbisem cu toţi cunoscuţii de-aici, întrebasem de-un job şi încă nu primisem niciun răspuns. N-o să fie uşor, nu fac ce-mi place şi vreau cu adevărat, dar trebuie să-ncep de undeva şi sunt pregătit să-mi încep drumul. Planul funcţionează perfect. Cât de bine e!

Citește restul acestei intrări »

În pădurea cu alune

1 Iulie 2011

Cât de mişto e să stai în pădure! Ce poate fi mai bine decât să trăieşti într-un loc minunat, liniştit, tăcut şi curat, înconjurat de vegetaţie şi lighioane? Poate nu urşi şi lupi, dar căprioare, iepuri, păsări şi carcalaci – să fie bine.

Citește restul acestei intrări »

Spre Rold Forest

22 Iunie 2011

Mă trezesc în camera din Aalborg… Sunt aici! Ce bucurie!!!

Am nişte treabă cu laptopul dar îmi lipseşte răbdarea… Sunt aici, mă tăvălesc de bucurie, dă-l în salam de laptop! E timpul să plec mai departe.

Citește restul acestei intrări »

DA-NE-MAR-CAAA !!!

19 Iunie 2011

Dacă ai ascultat vreodată Daddy Yankee, ştii cum să citeşti titlul. Danemarca am zis, Danemarca! Eeepaaa!

Citește restul acestei intrări »

E sâmbătă. Ne suim într-o maşină şi mergem spre Vigo, la una din plajele Oceanului Atlantic.

Pe drum ne oprim în două locuri splendide, în zona de munte a Galiciei – regiunea spaniolă în care ne aflăm. Fac cunoştinţă aici cu părinţii prietenilor cu care mergem, nişte oameni frumoşi din toate punctele de vedere, de o ospitalitate exemplară.

Citește restul acestei intrări »

Tocmai ce m-am întors de la un picnic într-un parc, lângă un lac minuscul care acum o săptămână avea o raţă cu trei bobocei mici şi pufoşi… Spaniolii o ard în stil mare, pauza lor de prânz e de la 14:00 la 16:00. Dacă locul de muncă e aproape de casă ai timp să faci un duş, să mănânci şi să dormi. Sau să te tăvăleşti prin iarbă şi să mănânci în foşnetul frunzelor şi ciripitul păsărelelor, cea mai bună mâncare…

Ourense e cunoscut ca oraşul podurilor. Într-una din zilele unui sfârşit de săptămână am mers pe malul râului Miño, cu biciclete de aici de la consiliul local, prin nişte locuri superbe până la un pod unde am dezlegat misterul din parcul din Londra.

Citește restul acestei intrări »

Fără prea multe detalii iniţiale, este nevoie de un singur om cu experienţă în domeniul prelucrării metalului în vederea angajării pe termen lung într-o fabrică din apropierea Londrei.

În vederea selectării, următoarele cerinţe trebuiesc îndeplinite fără excepţii:
Citește restul acestei intrări »

După o noapte de dormit în poziţii bizare prin autocar ajungem la Ourense. Am traversat Spania de la un capăt la celălalt şi-am ajuns la munte!

La munte e mişto. Aerul e altfel, umiditatea e alta… Soarele arde atât de tare încât te topeşti, iar la umbră e atât de bine când adie vântul… În schimb dacă te prinde lăsatul serii îmbrăcat ca la prânz, o să tremuri. Imediat ce soarele dispare în spatele crestelor se lasă frigul. Brrr!

Citește restul acestei intrări »

Prima zi de Paşti la mare

25 Aprilie 2011

În Torrevieja vremea e schimbătoare. Într-o seară plouă torenţial de alergăm cu gecile-n cap de la maşină la club, a doua zi e soare şi numai bine de mers la plajă. Ce bine e la plajă! Apa e rece şi doar câţiva se încumetă să intre, chiar şi cu picioarele. Îmi aduce aminte de Marea Nordului. Exact cum îmi place mie!

Apropo de club – mergem în una din seri într-o locaţie mică dar primitoare unde jumate, dacă nu mai mult de jumate din muzică e românească. Citește restul acestei intrări »

Din Madrid spre Torrevieja

21 Aprilie 2011

Drumul până la Madrid a fost o nebunie. Căldură exagerată, am transpirat ca jita schimbând mijloace de transport… Am plecat din South Bermondsey la 15:20 şi-am ajuns în aeroport cu puţin înainte de 18:00. Avionul n-a decolat la 19:00 ci după încă o oră… Chestia asta devine stresantă. Mai ales după toate controalele de la aeroport, unde mi-au căutat de explozibili toate sculele şi instrumentele…

Majoritatea pasagerilor erau spanioli. Bagaje multe de mână, aproape de limita admisă, geci şi haine şi coadă interminabilă spre poarta de îmbarcare unde stăteau spaniolii şi-n cur chirăind, citind cărţi sau ţipând la copii… În avion n-am mai găsit loc să-mi pun laptopul. De aia se îngrămădeau ei să intre primii! Am reuşit până la urmă, în momentul în care un pasager din spate şi-a scos rucsacul de deasupra locului în care stăteam.

Citește restul acestei intrări »

Ne vedem în Madrid!

19 Aprilie 2011

A sosit timpul să pornesc din nou la drum. Prima parte a proiectului la care am lucrat aici a luat sfârşit, am vizitat mare parte din atracţiile turistice şi nu numai… Londra e foarte mişto, o să mă întorc – nu întreba când, că nici eu nu ştiu în momentul ăsta.

În câteva ore zbor spre Madrid. Nu este prima oară când merg în Spania, dar este prima oară când văd Madridul.

Citește restul acestei intrări »

Plec într-una din zile fără să ştiu unde o să mă duc sau ce o să fac… Ies din casă şi fac dreapta fără să mă gândesc. Merg înainte până la capătul străzii; de aici continui tot în dreapta până la o gură de metrou. Pierd puţin timp uitându-mă pe harta metroului, şi întreb pe unul din „paznicii” care-s cu ochii pe tine să nu intri blat, îl întreb la ce staţie trebuie să cobor s-ajung la Tower Bridge.

Toate detaliile astea par nesemnificative dar înşiruirea de evenimete ce a urmat a fost posibilă doar prin alegerile pe care le-am făcut… nici eu nu ştiu de ce. Şi nici nu vreau să ştiu. Nimic nu e întâmplător.

Citește restul acestei intrări »

Să fi ajuns în rai?

15 Aprilie 2011

Cât de mult îmi place când înţeleg ce se-ntâmplă în jurul meu! Când pot vorbi cu oricine, de la vânzătorul din supermarket până la ospătăriţa din restaurant, cu orice om de pe stradă… Cât de mişto e să faci cunoştinţă cu prieteni de-ai prietenilor şi să poţi comunica cu ei direct, chiar din clipa în care i-ai cunoscut!

Londra e genială. Oamenii sunt superbi! Toate rasele, naţiile şi culorile – nu câte unul sau doi ci mulţi tare – negri, indieni, arabi, asiatici… Să nu mai vorbim de turişti francezi, nemţi şi spanioli – şi asta-i doar o mică parte. Dar nu culoarea pielii sau forma ochilor îi face pe oameni deosebiţi, ci felul lor de-a fi.

Citește restul acestei intrări »

Bun venit în Londra!

7 Aprilie 2011

De când cu plecarea asta simt că sunt viu, simt că trăiesc! Spre deosebire de data trecută, acum am ştiut cu două săptămâni înainte că o s-o-ntind. De atunci, au început să se întâmple cele mai interesante lucruri…

Habar n-aveam unde mă duc şi cum o să fie acolo. Habar n-aveam ce o să fie acolo. Şi nici nu vroiam să am. Nu-mi place să-mi fac filme şi aşteptări. Nu mă interesează detalii neinteresante. Dar cum să le spun eu asta celor care mă-ntreabă „unde te duci, unde o să stai, cum ajungi acolo?”

Am ajuns în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord cu juma’ de oră întârziere. Citește restul acestei intrări »

Aventura continuă!

5 Aprilie 2011

A trecut mai bine de juma’ de an de când sunt blocat în ţara ţărilor… Îmi place tare de tot aici, atât de tare că nu mai ştiu pe unde să fug… Hai să fugim, eu fug!

Se pare că minunata Danemarcă se lasă greu convinsă aşa că până una-alta o să-mi fac de cap prin Europa. „Aventura în Danemarca” îşi schimbă numele în „Aventura prin Europa”. Eeepaaa!!!

Citește restul acestei intrări »

Stoarce Creierul .ro

20 Octombrie 2010

Stoarce Creierul este numele proiectului la care lucram înainte să plec în Danemarca şi care este gata. Am menţionat despre el aici şi aici.

Data lansării este 20.10.2010 la ora 20:10. Pentru mai multe detalii intră pe sait la secţiunea despre.

http://stoarcecreierul.ro/

În una din serile de maximă caterincă pe Jomfru Ane Gade – strada cu cluburile – am filmat cu telefonul de jur împrejur. Nu am imagini dinăuntru cluburilor în schimb se poate vedea ce se întâmplă în timp ce stai la o bere…

Jomfru Ane Gade se citeşte Iomfru Enă Ghe şi înseamnă Strada Virginei Ana dar românii îi zic Strada Păcatelor şi este una din cele mai populare şi faimoase străzi din Aalborg, posibil chiar din Danemarca. Despre ea povesteam când am fost în club. În anii ’90 strada era locul de găseală a două bande de motociclişti care se duşmăneau de ceva ani prin toată Scandinavia. Se spune despre ea că este strada cu cea mai mare întindere continuă de restaurante şi baruri din Danemarca.

Mai ştiu câteva chestii interesante despre istoria locului şi dacă te interesează caută pe Wikipedia. Hai să vedem filmarea!

Citește restul acestei intrări »

În noaptea de 23 august aterizăm pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti – Otopeni cum îi zice lumea. Aoleu şi vai mamă… Mai are rost să zic? În afară de întârzierea de peste o oră, vedem de pe pistă clădiri părăsite fără geamuri sau uşi, cu cărămizile stând să cadă… Genul de coteţ pe marginea pistei, părăseală cu alte cuvinte. Bine aţi venit în Părăseală! Welcome to… cum să traducem noi chestia asta? Nothingland! Welcome to Nothingland! spun cu voce tare spre deliciul călătorului spaniol lângă care am zburat.

Citește restul acestei intrări »

Ajungem în Torrevieja unde suntem preluaţi de Georgiana, Dana şi D-na Lili – cât de bine e să ai prieteni în toată lumea! Bem ţuică şi mâncăm ciorbă şi ardei umpluţi; nu ni se permite să ne spălăm farfuriile sau să fim de folos prin casă, pe scurt suntem trataţi regeşte.

Plecăm la plajă. Cu toate că este foarte cald, pe cer sunt nori dar nu avem de unde şti că asta este singura zi aşa. Plaja e plină. Se stă ca la noi, pătură lângă pătură… Parcă mai bine era în Danemarca la mare! Totuşi aici îţi zboară ochii după ţâţe căci gagicile fac topless şi apa e caldă, prea caldă parcă. M-am obişnuit să am reţineri când m-apropii cu picioarele de mare, mă aştept să îngheţ instant dar este total invers. Cald şi bine.

Citește restul acestei intrări »

Plecăm din Amsterdam duminică, cu avionul şi aterizăm pe aeroportul din Valencia unde suntem aşteptaţi de domnii Dorel şi Ştefan – ce bine e să ai prieteni în toată lumea!

La aeroport nu am simţit diferenţa de temperatură. În schimb când am ajuns în oraş şi am coborât din maşină, m-a lovit: e cald! Nu doar cald dar şi umiditate mare, cât să te copleşească. Asta e ca o pregătire pentru canicula din România, să nu fie trecerea prea bruscă. Ne lăsăm bagajele şi bem o palincă. Nu mă aşteptam să simt gustul ăsta aşa de repede!

Citește restul acestei intrări »

Suntem trei băieţi într-o maşină cu numere de Bulgaria; ne îndreptăm spre graniţa cu Germania pe care o vom traversa prin nord să ajungem în Olanda. Plecăm în jurul orei 15 cu muzică şi veselie. Ne oprim de câteva ori pe drum, facem ca toate animalele, mâncăm şi pornim din nou.

Intrăm în Țările de Jos pe la miezul nopţii şi peste câteva ore ajungem în Amsterdam. Ne învârtim căutând un hostel unde să ne cazăm dar sunt toate pline şi rezervate pentru weekend. Cafenelele sunt închise. Începe să se lumineze – e vineri dimineaţa în Amsterdam.

Citește restul acestei intrări »

Ultima zi în Danemarca

12 August 2010

E joi dimineaţă. Nu prea mai e nimic de făcut prin campus, nu prea mai e nimic pe nicăieri… Ce ne facem, ce să ne mai facem? Gata, hai să ne tirăm! Trebuia să plecăm weekendul ăsta, dar nu mai suport să stau şi să aştept aşa că vorbim cu bulgurul Alex să ne suim în maşina lui fermecată şi să-i dăm drumu’. Acum.

Citește restul acestei intrări »

Amanet în Danemarca

8 August 2010

Vineri am terminat treaba. Gata, asta a fost! M-am simţit la fel ca în ultima zi de liceu, ca în ultima zi de facultate… Am dat noroc cu toată lumea, ne-am luat la revedere, see you again, nu ştiu cum vă cheamă, probabil că nu o să ne mai vedem niciodată…

Sâmbătă dimineaţă Marius şi Cătălin au plecat. S-au suit în maşină îndreptându-se spre Italia. Eu cu Claudiu am rămas aici, amanet în Danemarca. Mai stăm o săptămână să rezolvăm câteva treburi pe urmă mergem la mare şi acasă. Cam în două săptămâni suntem în România. Mi-e dor!

Citește restul acestei intrări »

S-au terminat meciurile campionatului mondial, când pierdeam serile pe canapelele din living alături de prietenii noştri bulgari, cehi, unguri, slovaci, lituanieni şi nu numai… Dar începe campionatul naţional al Danemarcei şi cum n-am nicio treabă cu fotbalul şi-abia dacă ştiu regulile, mergem pe stadion să vedem în direct primul meci. Joacă Aalborg cu Brondby.

Mişto rău, las pozele să vorbească.

Citește restul acestei intrări »

Cel mai frumos cadou

18 Iulie 2010

Am fost ieri prin oraş, la cumpărături. Shopping ar spune unii. Prin centrul comercial, din magazin în magazin cu din ce în ce mai multe sacoşe. Nu mi-a plăcut niciodată să pierd vremea aşa şi nici să compar preţuri, produse şi să fac calcule dar am nevoie să mă-mbrac şi a fost chiar mişto. Pesonalul din magazine zâmbeşte natural, îţi răspunde la toate întrebările şi te ajută cum poate fără să aibă aşteptări. Poţi să probezi juma’ de magazin şi să nu găseşti nimic, asta e, te mai aşteptăm!

Citește restul acestei intrări »

La mare, la soare

10 Iulie 2010

Tocmai ce ne-am întors de la plajă. De la mare. Am fost acolo în prima zi şi acum ne-am dus să facem plajă.

Lumea vine la plajă cu maşina. Parchează pe nisip şi pun pun păturile în faţă. Acolo stau, fără să bage fiecare ce muzică vrea şi s-o dea la maxim. Nimeni nu se înghesuie, e plajă destulă pentru toţi şi le place să aibă mult spaţiu în jurul lor să se simtă bine. N-o să vezi pătură lângă pătură nici de-a lungu’ nici de-a latu’ plajei. Apa-i răcăroasă şi nu intră toţi, dar sunt câţiva băgaţi pân’ la brâu jucându-se cu mingea. Şi mai suntem noi, care ne bălăcim.

Citește restul acestei intrări »

În sfârşit, laptop!

22 Iunie 2010

Au trecut trei săptămâni şi gata, nu mai fac faţă distracţiei fără un laptop. Trebuie să vorbesc cu ai mei şi cu lumea, să fac bani şi să lucrez. Şi să-mi ţin jurnalul ăsta la zi şi să continui proiectul meu. N-am mai lucrat la el de când am plecat de-acasă; e aproape gata şi trebuie să-l termin. Va fi mişto rău, stai să fie gata!

E marţi şi sunt în magazin. Văzusem eu ceva cu o săptămână în urmă şi ieri am venit special până aici să-l văd iar. Da, ăsta e, pe ăsta mi-l iau! Mişto rău, elegant el aşa, cu toate divaisurile şi combinaţiile pe el, o bijuterie! N-am mai cumpărat niciodată un laptop. Pun mâna murdară pe cel expus, Citește restul acestei intrări »

Ne-am mutat cu traiul

16 Iunie 2010

Și uite că am plecat din casa Hellen. După două săptămâni jumate de stat la grămadă, ne-am luat bagajele și ne-am pornit la drum. În sfârșit o să-mi pun lucrurile în dulap!

N-am putut să m-abțin și am filmat fosta cameră. Prima oară se vede bucătăria, pe urmă pe hol și ajungem la destinație. Finalul este magnific… Citește restul acestei intrări »

Mike cel Fermecat

12 Iunie 2010

Sâmbătă dimineață… Razele soarelui se strecoară prin găurile din jaluzelele de aluminiu să ne trezească odată! Bine ai venit Soare, după o săptămână mohorâtă!

Azi mergem până în Ikast să-i facem o vizită lui Mike. Mike e genul de danez la care apelezi când ai nevoie de… orice. Are el combinații, se știe el cu lumea, asociază el. Uite că azi o să-l cunosc.

Citește restul acestei intrări »

Concert gospel

11 Iunie 2010

E vineri şi plouă… Ies prin oraş la o plimbare că-mi place vremea, dar am uitat să zic despre concertul gospel de vinerea trecută: la patru zile după ce-am ajuns aici. Mergem noi la concertul de muzică gospel din biserica baptistă din Hjørring. Oamenii au nevoie de tobar şi Claudiu spune că nu-l interează secta lor, ci muzica. Gospel înseamnă evanghelie în engleză; este o muzică ritmată cântată de un cor, câteodată cu solişti şi acompaniaţi de toate orgile, clăchile, chitările şi tobele. De mult îmi doream să aud live aşa ceva!

Ajungem în Hjørring, sau ioring – cum se citeşte. Căutăm biserica baptistă şi nişte băieţi cu barbă ne trimit la biserica catolică. Or fi fost protestanţi. Citește restul acestei intrări »

Stai! Poliția!

10 Iunie 2010

E joi. Ce repede a trecut săptămâna asta! Prima a fost lungă tare şi nu se mai termina odată, dar acum zilele au început să zboare… M-am hotărât să merg să-mi schimb încălțările. Dac-ar fi să nu mai începem, măcar să rămân cu o pereche de încălțăminte utilitară, o să-mi folosească la munte. Dar să fie mărimea mea!

Plouă mărunt și îmi place. A plouat așa toată săptămâna. Acasă îmi zice lumea că e foarte cald, ah ce bine mă prinde răcorea asta! Îmi place când briza se joacă prin părul gagicilor, când adie și li se întăresc sfârcurile și prind roșul ăla în obraji… Citește restul acestei intrări »

Asta trebuie să fie cea mai ciudată chestie pe care mi-a spus-o cineva. Nu întreba despre ce e vorba, că nu-ți răspund la întrebarea asta. Ideea e că aici telenovela continuă, şi noi suntem parte din ea. Am venit la oamenii ăştia să stăm câteva zile până ne găsim chirie și deja e luni: prima zi din a doua săptămână.

Plouă mărunt. Soarele nu a plecat nicăieri, este în acelaşi loc, dar nu se vede din cauza norilor care lasă o ploaie răcoroasă în urma lor. Nu este mohorât, îmi place vremea asta. Plouă cu apă, nu cu meteoriţi. Ploaia este un alt fel de vreme frumoasă. Citește restul acestei intrări »

La bazin

6 Iunie 2010

E duminică. Ce să facem, ce să ne mai facem: mergem la bazin! Dăm târcoale clădirii, întrebăm lumea și nimerim la stadion. Este închis, dar se poate vedea cât de mare și frumos este. Abia aștept să văd un meci aici! Ne mai învârtim puțin și găsim piscina. Plătim în coroane echivalentul a 20 de lei și ține-te bine: bazin olimpic cu două trambuline, bazin mic cu apă caldă și hidromasaj, bazin pentru copii, saună cu abur, saună uscată, o cadă cu apă rece ca gheața, vestiare imense cu dulapuri cu cheie și dușuri cu gel de duș, solar – toate incluse în preț.

E belea aici, îmi place apa de mor, înot și nu mă mai satur! Învăț să sar în cap, mă arunc de la trambulină, mă dau pe topogan, intru la saună dar ies în primele cinci secunde. E imposibil de stat acolo. Mai înot, mai sar, iar încerc la saună. Citește restul acestei intrări »

Două zile-n club

6 Iunie 2010

E vineri afară – mergem în club. Club poate nu e cuvântul potrivit pentru barurile care în weekend se transformă în ringuri de dans, ceva gen Planet sau Ze’ba. Toate cluburile astea sunt pe aceeași străduță, unul lângă altul, pe o parte și alta. Foarte bine gândit, intri undeva, bei o stacană și mergi la următorul să mai bei una. Toate genurile de muzici, petreceri tehno, retro, toate rasele, ai de unde să alegi.

Danezii vin la club pe biciclete. Unii sunt îmbrăcați la costum, alții poartă pantaloni trei sferturi cu ciorapi de lână lungi, alții arată normal. Gagicile vin care-n blugi, care cu rochițe adorabile, tot pe bicicletă. Și se-apucă de băut. Citește restul acestei intrări »

Casa

3 Iunie 2010

Casa în care stăm are trei nivele. Fiind construită în pantă, primul nivel este pe o parte demisol, pe cealaltă parte parter: aici stăm noi. Etajul 1 este nelocuit iar sus în mansardă stă profesorul pe care l-am cunoscut ieri. În afară de baie, bucătărie și camera cu boilerul unde sunt mașina de spălat și uscătorul, nivelul nostru are patru camere. Două din ele sunt locuite de către două cupluri de români, în a treia stă un tip asiatic de vreun metru nouăzeci pe care-l cheamă Jim Bum Park (fără nicio caterincă, Gim-poc-tranc) și mai e cămăruța noastră.

Citește restul acestei intrări »

Pădurea din oraș

2 Iunie 2010

E cald și bine… Bine de tot! Soarele galben mângâie cu razele lui toți românii, danezii și danezele astea blonde cu ochi albaștri care-mi bucură sufletul cu energia lor răcoroasă… Pe stradă umblă oamenii așa cum sunt ei, fără impresii, fără rușine. La un semafor, un tip așteaptă în picioarele goale să treacă strada. E cu o daneză încălțată lângă el; nimeni nu se uită urât sau ciudat, nimeni nu-l arată cu degetul. Într-un magazin, o fetiță umblă în picioarele goale, cu părinții ei care o înțeleg și nu țipă niciodată la ea.

Într-un parc, lumea s-a pus pe treabă. Au adus cu ei pături, cearșafuri, sau se așează direct pe iarbă. Unii se dezbracă în costume de baie, stau la soare, beau bere… Alții au adus naveta cu totu’ și muncesc la ea de zor. În depărtare se vede o blondă cu sutienul tras pe sânii puși la bronzat, dar atenția îmi fuge către un grup de băieți care au două bongosuri mari și bat la ele de bucurie. I-am filmat câteva secunde: Citește restul acestei intrări »